Durerea pelvină cronică (DPC) nu este un subiect mic. Un nou document internațional o numește chiar „o epidemie invizibilă”. Asta înseamnă că este foarte frecventă, dar nu se vede ușor din exterior și, de multe ori, nu primește atenția pe care o merită.
În acest articol, îți explic pe înțelesul tuturor ce au transmis recent două grupuri mari din sănătatea femeii:
- FIGO (Federația Internațională de Ginecologie și Obstetrică)
- IPPS (International Pelvic Pain Society)
Au publicat două lucrări: una despre nevoile mari, neacoperite, ale femeilor cu durere pelvină cronică și una despre o clasificare nouă care încearcă să pună ordine în posibilele cauze.
1) Cât de frecventă este durerea pelvină cronică?
Consensul FIGO–IPPS spune că DPC afectează aproximativ 1 din 4 femei la nivel global. Și totuși, rămâne adesea:
- sub-recunoscută,
- sub-studiată,
- sub-tratată.
De aici vine expresia de „epidemie invizibilă”. Sunt mulți oameni afectați, dar problema nu primește aceeași atenție ca alte boli.
2) De ce este atât de greu să existe o definiție clară?
Un mesaj important din document este: nici măcar definițiile nu sunt aliniate peste tot.
În funcție de organizație, DPC poate fi definită ca durere care durează:
- 3 luni sau
- 6 luni.
Mai apare și altă întrebare: este DPC o problemă „în sine” sau este doar un „simptom” al altceva?
Poate părea o discuție teoretică, dar în viața reală contează. Când definițiile diferă, se întâmplă lucruri precum:
- oamenii primesc mesaje amestecate,
- medicii comunică mai greu între ei,
- pacientele se simt mai ușor neînțelese.
O definiție globală ar ajuta nu doar la organizare, ci și la validarea experienței persoanei cu durere.
3) Întârzierile și inegalitatea în îngrijire
Consensul atrage atenția că inegalitatea în accesul la îngrijire este reală.
Un exemplu menționat: pentru endometrioză, întârzierile până la diagnostic pot fi în continuare de 4 până la 11 ani.
În plus, documentul spune că persoanele din grupuri mai puțin deservite sau minoritare ajung mai greu la:
- managementul durerii,
- trimiteri către specialiști.
Mesajul este clar: avem nevoie de modele mai bune de diagnostic și de trasee mai echitabile.
4) „Bio-psiho-social” nu este un moft
Consensul FIGO–IPPS insistă pe o abordare transdisciplinară și trauma-informată.
Pe românește, ideea este aceasta:
- durerea poate avea componente din corp (biologie),
- componente din felul în care creierul procesează durerea,
- componente din stres, frică, experiențe dificile,
- și influențe din mediul în care trăiești.
Nu înseamnă „durerea e doar în cap”. Înseamnă că sistemul de durere este complex, iar îngrijirea are nevoie de o privire completă.
5) Educația lipsește, iar pacientele au nevoie de informații clare
Un alt punct major: multe cadre medicale încă au găuri în pregătire când vine vorba de durerea pelvină cronică.
De aceea, documentul subliniază importanța:
- educației pentru profesioniști,
- educației clare pentru paciente,
- reducerii stigmei,
- și a ideii de „empowerment” (adică omul să înțeleagă și să aibă control asupra pașilor lui).
6) Noua clasificare „RU MOVVING SOMe”: ce este și la ce folosește?
A doua lucrare propune un sistem de clasificare pentru durerea pelvină cronică, numit:
„RU MOVVING SOMe”
Este un acronim care acoperă 12 categorii de condiții asociate cu DPC. Pe înțelesul tuturor, iată ce include:
- R – Reproductive (ex. endometrioză, adenomioză)
- U – Urinary (urinare) (ex. sindrom de durere vezicală)
- M – Musculoskeletal (musculo-scheletal) (ex. mușchi pelvini prea încordați, probleme articulare)
- O – Other (altele) (ex. aderențe, hernii)
- V – Vulvovaginal (ex. vulvodinie, cauze dermatologice)
- V – Vascular (ex. sindrom de congestie pelvină)
- I – Idiopathic (idiopatic) (nu se găsește o cauză clară după investigații)
- N – Neurologic (nervos) (ex. nevralgie pudendală, neuropatii)
- G – Gastrointestinal (digestiv) (ex. IBS, IBD)
- S – Sensitization / nociplastic pain (sensibilizare: procesarea durerii se schimbă și sistemul devine prea reactiv)
- O – Overlapping pain conditions (dureri care se suprapun, ex. fibromialgie, migrene, oboseală cronică)
- Me – Mental health (sănătate mintală) (ex. anxietate, depresie, probleme legate de traumă)
De ce este util faptul că poți avea mai multe categorii?
Lucrarea spune clar: o persoană poate fi încadrată în mai multe categorii în același timp.
Asta este important, pentru că durerea pelvină cronică rareori are o singură cauză. Un exemplu din articol: cineva poate ajunge să fie încadrat ca:
- CPP-R (reproductive) +
- CPP-G (digestiv) +
- CPP-Me (sănătate mintală).
Nu este o „etichetare în exces”, ci o încercare de a recunoaște realitatea complexă.
7) Există și limite? Da.
Autoarea articolului observă că acest sistem poate părea:
- greoi,
- cu multe „căsuțe”,
- cu risc de variații în termenii folosiți.
Și asta este interesant, pentru că primul document tocmai cerea mai multă claritate și mai puțină confuzie.
Totuși, clasificarea are un scop: să ofere un limbaj comun, similar cu ce a făcut „PALM-COEIN” pentru sângerările uterine anormale (adică să ajute profesioniștii să vorbească la fel).
8) Mesajul principal pe care să îl reții
Din aceste două lucrări, rămân cu câteva idei simple:
1) Durerea pelvină cronică este frecventă (aprox. 1 din 4 femei).
2) Întârzierile de diagnostic există și pot fi de ani, inclusiv în endometrioză.
3) Durerea nu se explică doar printr-un singur organ.
4) Un limbaj comun și o privire „completă” pot reduce stigma și confuzia.
Dacă vrei, spune în comentarii: care a fost cel mai frustrant lucru pentru tine în drumul de a înțelege o durere care persistă?
— Echipa Osteomedical
