Endometrioza: de ce doare și ce rol poate avea kinetoterapia

Endometrioza este o boală cronică ce afectează multe femei aflate la vârsta fertilă. Articolul-sursă spune că poate fi prezentă la 5 până la 20% dintre femeile de vârstă reproductivă. De aceea, este important să vorbim clar despre ea, fără mituri și fără a reduce totul la ideea de „durere la ciclu”.

Ce este, pe scurt, endometrioza

În mod normal, endometrul este stratul din interiorul uterului. În endometrioză, celule din acest țesut ajung în afara cavității uterine. Sursa explică faptul că ele pot trece prin trompele uterine și pot ajunge în alte zone din abdomen.

Aceste celule rămân sensibile la hormoni. Asta înseamnă că, la fiecare ciclu, ele pot sângera și în afara uterului. Spre deosebire de menstruație, acel sânge nu se poate elimina normal. De aici pot apărea leziuni, noduli, chisturi, inflamație, cicatrici fibroase și aderențe. Aderențele sunt zone unde țesuturile și organele se „lipesc” între ele și nu mai alunecă normal.

Unde poate apărea

Articolul menționează mai multe locuri unde poate fi găsit acest țesut: la nivelul ovarelor, al peritoneului, al ligamentelor uterine și în spațiul dintre vagin și rect. În cazuri mai rare, poate ajunge și la nivelul colonului, intestinului subțire, colului uterin, vulvei, vaginului, peretelui abdominal, diafragmului, pleurei sau ureterelor.

Acest lucru explică de ce simptomele pot fi diferite de la o persoană la alta.

Ce simptome pot apărea

Sursa spune clar că unele forme pot fi fără durere. Totuși, cel mai frecvent simptom este durerea în zona pelvină, adică în partea de jos a abdomenului.

Durerea poate apărea:

• în timpul menstruației
• înainte de menstruație
• la schimbarea poziției
• în timpul contactului sexual
• la urinare
• la scaun

Articolul mai menționează și alte consecințe posibile: dificultăți legate de fertilitate și, uneori, sânge în urină sau în scaun.

Ce rol poate avea kinetoterapia

Textul-sursă descrie o abordare amplă. Nu este vorba doar despre o tehnică. Este vorba despre mai multe direcții care pot fi adaptate fiecărei persoane.

Kinetoterapia poate include:

• masaje
• mobilizări active și pasive
• terapie manuală
• biofeedback, adică o metodă care arată cum lucrează mușchii
• fizioterapie
• reeducarea posturii
• exerciții abdominale hipopresive
• exerciții de respirație, inclusiv lucru pentru relaxarea diafragmului
• metode de relaxare, mindfulness și autohipnoză
• reluarea activității fizice

Un punct foarte important din articol este educația. Persoana are nevoie să înțeleagă anatomia corpului, boala, felul în care apare durerea și ce poate să o calmeze. Asta ajută la reducerea fricii și la luarea unor decizii mai bune în viața de zi cu zi.

Ce poți face acasă, pe baza articolului

Sursa oferă câteva idei practice care pot fi folosite și acasă:

1. Ține un jurnal menstrual

Articolul recomandă cunoașterea ciclului menstrual și menționează jurnalul menstrual. Asta te poate ajuta să observi când apare durerea, cât durează și ce o agravează.

2. Lucrează pe respirație și relaxare

Textul spune că lucrul abdominal și respirator poate ajuta la o respirație abdominală mai bună, la relaxare, la controlul durerii și la tranzitul intestinal.

3. Împarte activitățile în pași mai mici

Articolul amintește de „pacing”, adică împărțirea activităților zilnice. Pe scurt, nu faci totul dintr-o dată când ai o zi mai bună. Îți dozezi energia pe parcursul zilei.

4. Reia mișcarea treptat

Sursa subliniază că scopul final este revenirea la mișcare. Mișcările active și activitatea fizică pot avea efect bun asupra durerii și asupra stării psihice. Articolul atrage atenția și asupra kinesiofobiei, adică frica de mișcare.

5. Observă dacă durerea a dus la încordare

Articolul explică faptul că, după dureri repetate, poate apărea o contracție de protecție a zonei perineale. Asta poate face penetrarea dificilă sau foarte dureroasă. De aceea, relaxarea acestei zone devine importantă.

Mituri pe care merită să le corectăm

Mit: Endometrioza înseamnă doar durere la menstruație.
Realitate: Durerea poate apărea și în afara menstruației, la mișcare, la contact sexual, la urinare sau la scaun.

Mit: Dacă ai durere, trebuie să eviți orice mișcare.
Realitate: Articolul arată că reluarea treptată a mișcării face parte din proces.

Mit: Totul este „doar în capul tău”.
Realitate: Sursa descrie clar inflamație, cicatrici și aderențe reale, care pot limita mobilitatea țesuturilor.

De ce contează o abordare în echipă

Articolul spune că poate fi utilă o abordare multidisciplinară. Sunt menționați, ca exemple, nutriționistul, osteopatul, psihologul, terapeutul comportamental, sexologul, sophrologul sau acupunctorul. Ideea importantă este că endometrioza poate influența corpul, emoțiile, viața sexuală și rutina zilnică. De aceea, uneori este nevoie de mai multe perspective.

În final, mesajul cel mai valoros este acesta: înțelegerea corpului, observarea simptomelor, relaxarea, respirația și reluarea mișcării pot conta mult.

Tu ce crezi că este mai greu de dus în endometrioză: durerea, oboseala sau faptul că ceilalți nu înțeleg prin ce treci?

— Echipa Osteomedical