Stresul și planșeul pelvin: ce legătură au între ele

Mulți oameni se gândesc la stres ca la o problemă a minții. Dar stresul are efecte clare și în corp. Articolul sursă arată că una dintre zonele afectate poate fi perineul, numit și planșeu pelvin.

Această regiune se află între organele genitale și anus. Are un rol important în susținerea organelor pelvine. Ajută și la controlul urinării și al scaunului. În plus, contribuie la funcția sexuală, atât la femei, cât și la bărbați.

Ce face planșeul pelvin

Planșeul pelvin este format din mușchi, țesuturi de susținere și nervi. El se întinde din partea din față a bazinului până spre coccis. Rolul lui este să susțină organe precum vezica, uterul la femei și rectul.

Această zonă ajută la deschiderea și închiderea uretrei, adică tubul prin care iese urina. De aceea, este importantă pentru continență. Tot această zonă are rol și în viața sexuală. La bărbați, contribuie la erecție și ejaculare. La femei, ajută la lubrifiere și la contracțiile implicate în orgasm.

Ce se întâmplă în corp când ești stresat

Când corpul simte o amenințare, intră într-o stare de alarmă. Se activează sistemele care pregătesc corpul pentru luptă sau fugă. Inima bate mai repede. Tensiunea arterială crește. Mușchii se încordează. Se eliberează hormoni precum cortizolul, adrenalina și noradrenalina.

Pe termen scurt, această reacție poate fi utilă. Problema apare când stresul durează mult. Articolul explică faptul că stresul cronic poate afecta somnul, pofta de mâncare, funcția sexuală și starea mentală. În plus, poate slăbi apărarea naturală a corpului și poate crește riscul unor boli cronice.

Cum poate afecta stresul perineul

Aici apare legătura importantă. Stresul crește tensiunea musculară. Dacă această tensiune se menține, perineul poate ajunge să funcționeze mai greu.

Articolul arată că stresul poate agrava urgența micțională. Asta înseamnă o nevoie bruscă și puternică de a urina, greu de controlat. O explicație este că sistemul nervos poate stimula prea mult vezica, ceea ce crește contracțiile ei.

Stresul cronic poate afecta și controlul voluntar al urinării. Cortizolul poate influența semnalele nervoase implicate în controlul vezicii. Astfel, mecanismele de închidere ale uretrei pot deveni mai puțin eficiente. Pot apărea pierderi urinare la efort, de exemplu când râzi, tușești sau faci exerciții.

Articolul amintește și alte probleme posibile: dureri pelvine și disfuncții sexuale. Ideea principală este simplă. Un perineu prea tensionat sau slăbit poate crea probleme, iar stresul poate agrava această situație.

Ce metode sunt menționate în articol

Articolul vorbește despre câteva direcții utile pentru gestionarea stresului și susținerea planșeului pelvin.

1. Respirația profundă

Respirația diafragmatică este menționată ca metodă care poate reduce tensiunea musculară și poate îmbunătăți circulația sângelui. Acest lucru este considerat benefic pentru sănătatea perineului.

2. Relaxarea

Tehnicile de relaxare pot ajuta la scăderea reacției de stres. Articolul le include printre metodele utile pentru a reduce efectele stresului asupra controlului urinar și asupra stării generale.

3. Exercițiile Kegel

Articolul explică faptul că exercițiile Kegel presupun contracția și relaxarea mușchilor planșeului pelvin. Ele sunt menționate ca metodă de întărire a perineului și pot fi integrate într-o rutină zilnică.

4. Abordările comportamentale

Terapia cognitiv-comportamentală este dată ca exemplu de abordare care poate ajuta la gestionarea stresului. Ideea ei este să identifice și să schimbe gândurile și comportamentele care întrețin stresul.

Ce arată exemplele din articol

Articolul descrie și două exemple. O femeie de 42 de ani, cu pierderi urinare agravate de stresul de la muncă, a raportat o îmbunătățire după ce a inclus exercițiile Kegel în rutina zilnică și a urmat ședințe de terapie cognitiv-comportamentală.

Un bărbat de 35 de ani, care avea dificultăți de erecție legate de stres, a observat o îmbunătățire după un program care a inclus meditație, respirație profundă și exerciții Kegel.

Aceste exemple susțin ideea că o abordare care ia în calcul și stresul, și planșeul pelvin, poate fi utilă.

Ce merită să reții

Dacă simptomele urinare sau tensiunea din zona pelvină se agravează în perioade stresante, această legătură nu trebuie ignorată. Articolul transmite clar că stresul nu afectează doar starea emoțională. Poate influența și funcția vezicii, a perineului și a vieții sexuale.

Pe scurt, planșeul pelvin nu lucrează separat de restul corpului. Când corpul rămâne mult timp în alertă, și această zonă poate avea de suferit.

Tu ai observat o legătură între stres și simptomele din zona pelvină?

— Echipa Osteomedical